Iordania

În toamna acestui an, am participat la o conferinţă de presă organizată de Oficiul de Turism al Iordaniei, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde am avut ocazia să îl ascult pe Ministrul Turismului din Regatul Haşemit vorbind despre destinaţiile şi obiectivele turistice care pot fi vizitate în această ţară.

Încă nu am vizitat Iordania, dar prezentarea atracţiilor însoţite de imagini şi filmuleţe m-au făcut să îmi doresc să ajung aici în viitorul apropiat, cu atât mai mult cu cât am discutat cu agenţiile de turism prezente, dar şi cu alţi furnizori de servicii turistice şi ofertele mi s-au părut destul de atractive.

Până la urmă vorbim de altă cultură, altă civilizaţie, care nu poate decât să întregească experienţa unui călător.

Despre Petra am citit destul de mult şi chiar am fost la un pas să ajung aici acum câţiva ani, împreună cu naşii mei. Nu a fost să fie, dar din ceea ce mi-au povestit ei, impactul vizual este destul de mare, iar oraşul săpat în stancă este fascinant.

Petra este cel mai celebru sit arheologic din lume, fiind localizat în S-V Iordaniei, chiar la poalele Muntelui Hor. I se mai spune şi oraşul “roz”, datorită culorii roz-roşiatice a stâncii în care sunt săpate templele acestuia. Oraşul a fost construit începând cu sec. al VI-lea i.Hr. de către nabateeni, în timpul imperiului persan, astfel că arhitectura edificiilor construite a căpătat în timp influenţe egiptene, elenistice şi romane. Cel mai însemnat templu al Petrei este “Mănăstirea”, oraşul bucurându-se de circa 100 astfel de minuni, unele dintre monumente reprezentând morminte. Există chiar şi un teatru care putea găzdui 3000 de persoane, însă Petra a fost mai mult decât un oraş cu monumente impresionante, se poate spune că a reprezentat un adevărat nod comercial. Cine străbătea cetatea putea ajunge în Gaza, Damasc şi Aqaba.

Interesantă era aprovizionarea cu apă a oraşului, care se datora unui râu ce a fost fructificat ingenios de nabateenii, însă apa mai era captată din ploile scurte, ce permitea supravieţuirea acestuia în caz de secetă.

Oraşul a fost abandonat în urma unor cutremure ce au dus la şubrezirea sistemului de colectare a apei, chiar dacă, la un moment dat, se părea că va reînflori.

Trebuie să fie minunat să priveşti templele Petrei în lumina asfinţitului, care imprimă acestora culori magice…

Dar Iordania nu înseamnă numai Petra, considerată una dintre cele 7 minuni noi ale lumii, înseamnă şi Amman, care este capitala ţării, situată între deşert şi Valea Iordanului, ce incită cu contrastul dintre edificiile moderne şi magazinele tradiţionale.

În Iordania se mai pot vizita: deşertul Wadi Rum (aici a fost realizat o parte din filmul “Lawrence al Arabiei, cu Peter O’Toole şi Omar Sharif), Oraşul Mozaicurilor “Madaba”, Muntele Nebo, unde se spune că a fost îngropat Moise, de unde se pot admira Marea Moartă, Ierihonul şi Ierusalimul, Aqaba, ce are singura deschidere la mare a Iordaniei, Rezervaţia Naturală Dana (cu specii rare de plante şi animale), plină de comori naturale, Peştera Anjara, castelele din deşert (Quseir Amra, este inclus în Patrimoniul Mondial Unesco) şi multe altele.

Ceea ce am întrebat eu, însă, pe reprezentanţii Oficiului de Turism al Iordaniei, a fost dacă se pot face minivacanţe axate pe deliciile culinare şi am înţeles că Iordania se bucură de o gastronomie interesantă, mâncarea tradiţională arăbească incitând mai ales cu mezze, un fel de aperitive arăbeşti ori mâncarea lor naţională, mansaf, de ce nu, în deşert, în cortul beduinului.

Eu am rămas fascinată de toate aceste minunăţii, nu mi-aş fi închipuit că Iordania poate fi nu numai biblică, dar şi plină de aventură, într-un cuvânt, atât de spectaculoasă, cu peisaje rupte din rai!